De ce am fondat Fereastra

Am avut și avem idei. Multe. Ne dorim tare mult să nu stăm peste ani și să ne gândim ”cum ar fi fost dacă ne-am fi suflecat mânecile, nu ne-am mai fi plâns că e greu sau că nu sunt fonduri și am fi făcut ce am pus pe listă, ce ne-a trecut prin minte, ce ne aduce zâmbete largi pe fețe?”.

Sunt mulți în jurul nostru care susțin despre ei că „le-a trecut vremea” să mai facă ceva. Regretă însă faptul că au avut o idee la un moment dat, contextul le era prielnic să o pună în aplicare, dar s-au gândit că nu ar conta prea mult, iar acum sănătatea și vârsta le atrag atenția că nu ar fi trebuit să amâne la nesfârșit. Acele idei nu au mai devenit realitate.

Ne-am dorit să nu regretăm că nu am dat glas și spațiu ideilor noastre. Până acum, chiar și cu pașii firavi pe care i-am făcut, ne-a ieșit. Sau măcar, ne-am conturat o direcție clară pe care ne dorim să mergem: aceea de a fi sprijin și reper pentru tineri.

Știm că fiecare dintre ei își va lua la un moment dat zborul și unii își vor continua misiunea în altă parte decât în localitatea unde au crescut. Dacă păstrează însă valorile și lecțiile pe care le-au învățat în timp ce participau la ocaziile care să conteze, știm că misiunea noastră e îndeplinită.

Mai știm că fiecare dintre ei are potențial, doar că el uneori stă ascuns, iar ce ne-am propus noi și ce ne dorim cu tot sufletul e să-l scoatem la suprafață și să-i îndrumăm pe acești tineri care ne calcă pragul să și-l găsească, să și-l asculte, urmeze și să îl folosească la nivelul care să-i împlinească.

Am ales să ne concentrăm pe tineri pentru că realitatea zilei de mâine va arăta în felul în care lucrăm la ea încă de pe acum.